Mai plangem mama inc-o vreme
De vremuri grele si de viata
Pe unde esti tu nu te teme
Straine ganduri imi fug acum pe gheata.
Mai plangem mama cat putem
Si lacrima se-noada-n barba,
Destinul nu putem sa-l rupem
Si timpul mi-e tarziu, dragostea mi-i oarba.
As vrea sa te mai am sa te mai vad
Sa-ti spun ca-i greu si sa ma tangui,
Povestile nemuritoare sa-ti mai cred
Si fruntea-mi obosita tu sa mangai
Oh mama draga, devreme ai plecat
Eu sunt departe singur si pustiu
Ma mistuie un dor adevarat
Ma-ntreb de oare mai sunt viu.
La groapa ta eu n-am mai fost
Nici iarba pe mormant nu ti-am sadit
Platim cu suferinte, dureri fara de cost
Pareri de rau se nasc in sufletu-mi trudit.
Mai plangem mama draga in oglinda
Si nu te vad, si nu te mai aud
Lumina palida ce e prea sus in grinda
La capul tau ar trebui sa te vegheze surd
Dedicata mamei mele, o persoana atat de speciala pentru mine.
RăspundețiȘtergere