advertise
luni, 29 august 2011
Imaginea, oglinda societatii
Imaginea.... Copiind lumea ce le inconjoara femeile au devenit de-a lungul secolelor din ce in ce mai frumoase... Scuze, nu femeile ci carcasele lor. S-au facut buzele cu ruj, ochii cu diverse culori, si-au lungit genele, si-au implantat silicoane in sani, in fese si buze, au acceptat operatii chirurgicale dureroase, doar pentru a fi mai frumoase, si-au tuns, vopsit parul, incretit, indreptat, ondulat, etc. si-au pus in evidenta soldurile si sanii si coapsele, au invatat sa atraga sexual pertenerul ideal. Insa ce nu au invatat este ca facand asta, acceptand sa faca asta, nu doar barbatul ideal a fost atras, au fost atras cat mai multi. Femeia a facut asta sperand ca ea sa fie cea care are posibilitatea sa faca alegerea cu ce-i mai bun dintre ce poate maxim ea sa atraga. Insa a uitat sa traiasca intre timp. A fost cu ochii pe imaginea exterioara atat de mult incat nu s-a mai bucurat de cine este de fapt. Tot datorita faptului ca a fost injositat de secole incoace, batuta, violata, omorata cu cruzime, supusa la cazne (cas-nicie - cazna, ne-vasta - o persoana careia nu i se mai permite sa fie vasta sa fie deschisa) etc., ea a cautat aceasta inselatorie, aceasta iluzie a mintii, cum ca frumosetea ar fi in exterior. Nu avea de unde stii, asa a fost invatata, programata, dar a observat ca de-a lungul timpului are de castigat doar cea mai vicleana, cea care stie sa ascunda cel mai bine, sa disimuleze la perfectie. Am trait, atatea vieti, am ajuns aici, Acum! Ce facem, noi barbatii ne-am obisnuit sa dam cu pumnul, iar voi femeile sa fugiti si sa va inchideti in voi insiva. In plus ati creeat aceasta falsa iluzie a exteriorului perfect, care nici macar nu este disponibil. Cui foloseste toata imaginea ta exterioara si frumusestea deosebita a corpului tau, a modului in care te imbraci si te asortezi si te machiezi si te parfumezi? Tie? Nu! Deloc. Poate vreunui mitocan cu bani si cu mertan catre care tu te indrepti cu pasi repezi, pentru ca tu cauti stabilitate si siguranta intr-o lume nesigura, intr-o lume materiala, in una in care pt tine inca exista probleme. De aceea cauti siguranta financiara, iar carcasa ta reflecta acest lucrur, comportamenul tau este pe masura la fel de agresiv ca si socialul care te-a crescut iubita femeie. Esti imagine, esti piar - relatii publice, insa nu femeie. Cui foloseste imaginea asta te mai intreb inca odata? Cui daca iti este frica sa te deschizi in fata celui care te place si care ar sti sa iti arate si alta parte a minunatei vieti pe care o traim? Iti place de tine asa, cu masti pe figura? de ce nu ne ajuti pe noi barbatii?
- Cum pe voi, care ne-ati batut, omorat, ars pe rug, spanzurat, si ati facut tot felul de experimente pe noi, cum sa va ajutam noi, ai innebunit, cum ma poti intreba asa ceva?
- Exista un inceput pentru orice, eu vreau ca acest inceput sa fie momentul reconcilierii intre mine si tine, intre Barbat si Femeie, la nivel planetar. Poti face asta, poti trece peste tot ce-a fost. Nici mie nu mi-a fost bine timp de secole, batandu-te, asuprindu-te, am fost singur, in inteles taina insa am tinut-o pentru mine, te-am crezut inferioara, asa imi fusese spus. Am crescut insa in intelegerea interioara si pot sa privesc dincolo de peretii corpului tau, dincolo de luciul tau de buze, de sclipiciul de la ochi, de matasea chilotului tau, dincolo prefacutul tau parfum cu care tu te identifici. Iti pot privi in suflet, si pot doar plange pentru ca tu sa intelegi ca eu inteleg cat ai patimit. Eu te iert, eu ma iert acum, eu incerc si deschid orizonturile unui nou inceput
-Si cum vezi lucrurile, cum crezi ca ar putea fi? Despre ce vorbesti aici, ca mi se par destul de profunde cuvintele tale. Ai dreptate, si eu m-am suferit de asuprire, si eu am plans prea multe rauri, prea multe mari, insa nu mai vreau minciuna, nu mai vreau sa fiu batuta si violata, ma voi oferi de bunavoie, neconditionat, de asta sunt asa de frumoasa. Si vreau sa va arat asta, sa va dau sa gustati, ca sa stiti ce ati pierdut tot atat timp, Ma voi deschide in fata ta barbate, iar tu ma vei invata, imi vei reaminti de ceea ce sunt, nu imi mai este frica de tine, nu am de ce, le-am traiti deja pe toate.
- Iti multumesc pentru incredere, imi place de tine, iti multumesc ca inca mai existi dupa cat de multe ti-am facut, iti multumesc pentru ca inca esti aici, pentru ca inca iti pot vorbi si pentru ca inca ma asculti. Multumesc Doamne ca ne-ai lasat portita intoarcerii Acasa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.