Mitul Meduzei - uriasa parabola!

Incep prin a va prezenta Mitul Meduzei, printr-un „text care nu imi apartine, dar il pot considera al meu“:

„Mitul spune că Meduza era un mostru teribil care odinioară fusese o femeie frumoasă. Fusese însă pedepsită de Atena cu care îndrăznise să se măsoare în frumuseţe. Atena o transformă într-un monstru teribil cu şerpi în loc de păr şi oricine o privea era transformat în piatră. În caverna  în care trăia, spune mitul, era plin de oameni transformaţi în piatră. Perseus, ajutat de Atena şi Hermes a fost cel care a reuşit să omoare monstrul. Una din variantele mitului spune că Perseus a reuşit să omoare monstrul apropiindu-se de el când acesta dormea şi privindu-l nu direct ci ghidat de imaginea reflectată într-un scut, oferind apoi capul Meduzei zeiţei Atena. Capul meduzei apare dealtfel pe unele reprezentări ale scutului Atenei. O altă variantă spune că Perseu a înaintat înspre Meduza cu ochii închişi şi ţinând scutul ca o oglindă în faţa monstrului acesta s-a transformat pe sine în piatră văzându-şi reflexia din scut“.

Medusa fusese candva o fata frumoasa, dar care se ascundea in ea, care isi punea garduri in jurul sau si care se indeparta de spirit si de lumina, in favoarea lumescului si a formei fizice. Preschimbarea ei in acest monstru teribil, cu serpi in loc de par si faptul ca privirea ei ucidea pe lor orice, imi aduc in minte imagini ce imi spun despre decaderea umanitatii, a individului pana in punctul in care iubirea nu mai este existenta in acea fiinta. Tocmai faptul ca ucide cu privirea semnifica aspectul privarii de iubire de sine, necunoastere de sine, abandom in Ignoranta totala fata de Spirit.

Faptul ca Perseu reuseste sa o ucida semnifica lupta catre eliberare proprie, deschiderea catre Sine, transcedenta. Cea mai frumoasa alegorie este aceea in care Meduza este impietrita atunci cand vede cu ochii ei propria ei reflexie, intr-o oglinda, scut... nu conteaza.

Acest minunat pasaj ne veorbeste atat de graitor despre faptul ca lumea exterioara noua nu este altceva de fapt decat propria reflexie a ceea ce suntem noi de fapt. Traind zi de zi pe modul by default, oamenii nu realizeaza ca dorm, nu se uita in oglinzile lor, oglinzi care sunt pretutindeni in jurul lor, nu se analizeaza din pacate pe ei insisi. Egoul intodeauna sustine ca are dreptate, mintea niciodata nu cauta Unimea ci separarea, omul fuge de frica de a-si asuma raspunderea pentru actiunile sale, pentru ceea ce este in momentul prezent. Momentul prezent este ACUM, si nu astazi, nu saptamana asta, sau nu maine! Cand incepi sa traiesti strict in momentul Acum, realizezi ca viata este o insiruire nonlineara de frameuri, toate menite pentru a te ajuta pe tine sa evoluezi, sa iti dezvolti capacitatile, sa iti largesti sfera de intelegere si acceptare.

Atata timp cat traieste in forma fizica, Omul are de invatat si asta chiar in fiece moment al vietii sale. Nimic nu se intampla niciodata degeaba!

Va invit pe toti sa incepeti sa va uitati in oglinzile voastre, voi sunteti Meduza, cititi semenele din ceilalti oameni atunci cand comunicati cu ei, observati care este feedbackul la ceea ce vibrati voi in acel moment si veti sti daca sunteti spre Unitate - Sine Suprem, sau daca sunteti spre separare - minte - ego. Tot ceea ce nu va omoara va intareste, nu exista notiunea de Bine sau de Rau, ele sunt implicite, nu exista Yin si Yang, exista doar sfera de interes ce cuprinde aceste doua energi antagonice. Tot universul functioneaza pe principiul antagoniei, kymaticii, plus - minus, femeiesc - barbatesc, cald - rece, lumina - intuneric, materie - nonmaterie.

O minte linistita actioneaza in mod perfect si doar atunci cand este cazul, una imbolnavita de programele terestre instalate pe parcursul vietii nu va face altceva decat sa formuleze intrebari la care va avea false raspunsuri. Atunci cand nu stiti cum sa rectionati in fata unui moment, ganditi-va la un brad cum reactioneaza in fata urgiilor naturii, in fata focului, in fata alunecarilor de teren, in fata inundatiilor sau avalanselor. Exact, nu reactioneaza! Insa acel brad atata timp cat traieste este mandru, falnic, de neclintit. Nu existenta lui fizica ii da aceasta tarie si splendoare, ci insasi linistea ce picura din el. Asemeni unui rau ce abia izvoraste din munti este si omul. Pe masura ce incepe si curge catre vale se mareste, apele sale cresc, aduna tot mai multe ape, din ploi, ninsori, chiar alte parauri si rauri care curg odata cu el. La fel si intelegerea, intelepciunea, si acceptarea sa. Spre moartea fizica se contopeste cu punctul primordial de existenta, cu marea, cu oceanul infinit de energie si constiinta pura din care a fost fiintat in forma fizica. Moartea nu este o spaima, ea este o eliberare, aici in aceasta forma suntem limitati de propriul nostru corp, realitatea lui Dumnezeu este ENERGIE NONFORMA, NONDENSA, SUBTILA! Taiati-va legaturile eterice cu persoane cu care va secatuiesc de enerie prin afirmatia: „Mihail, taie cu sabia Ta de Lumina Toate Legaturile eterice cu persoane care nu imi mai sunt de folos in drumul meu, ofera-mi sprijin si Stalp de Lumina„ In scurta vreme aceste legaturi eterice vor fi taiate, voi va veti elibera de cei ce atarna, cei ce depind de energia voastra vitala, veti deveni liberi si energici, veti avea energia doar pentru voi insiva. Atentie, nu uitati niciodata! IUBIREA ESTE CEEA CE OFERI SI NU CEEA CE PRIMESTI! CEEA CE PRIMESTI IN SCHIMB ESTE DOAR REFLEXIA DIN OGLINDA MEDUZEI!

Fericire maxima si iubire infinita tuturor!